De la utilitar la artistic – Ceramica secolului XIV

In perioada 2 iulie- 31 august Muzeul Civilizatiei Gumelnita impreuna cu Muzeul satesc Fratesti , Muzeul Dunarii de Jos Calarasi, Muzeul judetean Teleorman , Muzeul judetean ‘Teohari Antonescu” Giurgiu si Institutul de Arheologie ” Vasile Parvan” Bucuresti va invita la expozitia de ceramica medievala din secolul al XIV-lea.

In tinuturile de campie de la Dunarea de Jos , in particular in segmentul dintre varsarea Oltuluisi pana la punctul de formare a gurilor de fluviului,in secolul al XIV-lea erau infiintate sau se infiripau asezari relativ mari,uneori pe urmele cetatilor bizantine, ca la Pacuiul lui Soare sau Giurgiu, care aveau caracter orasenesc,altele cel putin cu caracter preurban, cum era Zimnicea si cele mai multe asezari cu caracter rural, precum cele de la Coconi, Fratesti,Poiana-Flamanda si altele.Este si epoca de fortificatii la granita dunareana, la Turnu, Frumoasa, Giurgiu , Braila.

Ceramica uzuala, care servea pentru satisfacerea nevoilor gospodaresti, amplu raspandita in locuinte si gropi menajere, este cea mai numeroasa categorie de material arheologic din aceste asezari.Ea intruchipeaza imaginea generala supra vietii si activitatii cotidiene a comunitatii care o avea in folosinta si totodata ofera o baza documentara pentru cunoasterea nivelului de cultura al acestei populatiei din acest teritoriu, in raport uc regiunile invecinate.

Vasele de uz comun sunt lucrate lucrate,fara exceptie, la roata rapida,modelate din argila cu nisip fin, iar arderea, intotdeauna oxidanta, nu era de fiecare data completa si unitara in cuptoare, astfel incat vasele au capatat la suprafata o culoare rosie, in multiple tonuri si un aspect mai mult sau mai putin neted, miezul ramand in mai multe cazuri cenusiu.

Din punctul de vedere al utilitatii formele ceramicii nesmaltuite pof fi grupate in:

  1. Vase care serveau pentru prepararea hranei pe foc , motiv pentru care aceste vase, pe partile expuse in mod repetat focului, au capatat o culoare cenusie sau chiar neagra, asa cum sunt oalele.
  2. Vase destinate lichidelor – ulcioarele, canile, paharele.
  3. Vase pentru servirea mesei – strachinile.
  4. Vase de folosinta gospodareasca – capacele, strecuratorile, opaitele, fusaiolele.

De fapt tipul de folsointa al acestor vase determina si conditioneaza dimensiunile, forma si decoratia lor.

Ceramica smaltuita descoperita in siturile arheologice din aceste asezari se inscrie in traditia ceramicii bizantine,pe care o continua, prin filiera bulgara a celui de-al doilea tarat, chiar daca tehnica de fabricatiesi temele decorative sunt deja diferite si mult simplificate fata de produsele similare din lumea greco-orientala din estul Marii Mediterane, ea adresandu-se din ce in ce mai mult unor medii sociale mai modeste si mai indepartate din Constantinopol.

Numita uneori artistica, aceasta ceramica a pastrat formele orizontale, armonizate estetic cu functiile sale, frumusetea ei provenind din combinarea formei cu celelalte trei elemente:pasta, smaltul si decorul pictural.

VIDEO – Prof.dr, Done Serbanescu , directorul Muzeului Civilizatiei Gumelnita

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *